Februarie e, prin tradiție, luna iubirii, iar pe 15 ale lunii am celebrat și Ziua Lecturii. Între aceste două repere, ne-am gândit la o formă diferită de atașament: iubirea pentru oraș, pentru București.

Împreună cu Librăria Humanitas Cișmigiu – vecinii noștri de la parterul clădirii – am construit o invitație la lectură: cărți despre București care ne ajută să înțelegem orașul dincolo de fațade.

Pentru noi, la Hotel Cișmigiu, această invitație la lectură are și o dimensiune concretă. Clădirea în care ne aflăm este ea însăși parte din istoria orașului de peste un secol și a fost martoră a transformărilor Bucureștiului – eleganța interbelică, anii dificili ai comunismului, redescoperirea de după 1990. De aceea vorbim despre iubirea pentru București nu ca despre un slogan, ci ca despre o relație de durată.

Titlurile selectate – recomandate de echipa Humanitas și pe care le veți găsi la o vizită pe Bulevardul Regina Elisabeta 38 – urmăresc orașul în timp, din secolul al XVIII-lea până în anii ’60. Începem cu epoca fanariotă.

Bucureștiul fanariot – începutul capitalei

Bucureștiul fanariot – Tudor Dinu

Trilogia lui Tudor Dinu este o lucrare amplă, care reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească. Una dintre cele mai solide și documentate monografii dedicate acestei perioade, ea este rezultatul a zece ani de documentare în biblioteci, arhive și pe teren, în depozitele muzeelor – inaccesibile publicului – și în colecții particulare. Cele peste 1500 de pagini reconstituie, prin text și fotografii, civilizația Bucureștiului din secolul al XVIII-lea sub toate aspectele ei.

În Biserici, ceremonii, războaie, descoperim un oraș devastat de războaie, molime și incendii, dar care renaște de fiecare dată, căpătând un caracter eclectic, deopotrivă oriental și occidental. Oraș al credinței, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, Bucureștiul domnilor fanarioți devine, grație Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.

Administrație, meșteșuguri, negoț ne arată cum funcționa orașul în profunzime: cum era administrat, cum arăta viața economică, cum se organizau asistența socială și meșteșugurile.

Iar în Viață cotidiană, divertisment, cultură, Bucureștiul capătă chip uman: obiceiuri, distracții, comunități și imagini care readuc la viață o lume dispărută, dar încă prezentă în structura orașului.

Bucureștiul văzut de un străin (1840–1845)

Un boem la București – Bernhard Stolz

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, jurnalistul praghez Bernhard Stolz ajunge la București și îl descrie cu o curiozitate fină și ironică. În cartea Un boem la București, orașul este surprins în plină mișcare, într-o epocă în care Europa însăși se transformă.

„De la ceremoniile de curte «de sus» la viața domestică «de jos», de la fenomenele astronomice de pe cer la canalizarea de sub pământ, almanahuri, artificii, bâlciuri, cântărețe, chelneri, comete, girafe – nimic nu scapă privirii atente a praghezului Stolz“, notează Alex Drace-Francis, traducătorul cărții.

Este una dintre acele cărți despre București care ne ajută să ne vedem prin ochii celorlalți – uneori critic, alteori admirativ.

Secolul al XIX-lea și începutul modernității

În intimitatea secolului 19 – Ioana Pârvulescu

Ioana Pârvulescu reconstruiește atmosfera unei epoci în care Bucureștiul începea să capete o identitate modernă. Trecutul se leagă de prezent și descoperim cât de mult din orașul de azi își are rădăcinile acolo.

„Se pot închipui oamenii din această carte în România secolului 21? L-aș vedea perfect pe Maiorescu, atât de echilibrat, de rațional, de modern în toate privințele, în Parlament (…) Și pe Caragiale l-aș vedea dând un nou volum de Momente, de trei ori mai voluminos și mai savuros decât cel din 1901, în care personaje să fim noi toți“, spune Ioana Pârvulescu într-un interviu.

Bucureștiul interbelic: o lume a tuturor posibilităților

Întoarcere în Bucureștiul interbelic – Ioana Pârvulescu

Ajungem la perioada interbelică, poate cea mai evocată în cărți despre București. În Întoarcere în Bucureștiul interbelic, orașul este prezentat fără idealizare. Ioana Pârvulescu demontează nostalgia superficială și arată un oraș viu, contradictoriu, rafinat și excesiv, echilibrat și fanatic. Un București în care coexistă frumosul și grotescul – exact așa cum îl simțim, uneori, și astăzi.

„Minunat este că lumea lor nu era nici paradis, nici infern, ci o lume normală, o lume a tuturor posibilităților (…) Bucureștiul interbelic este locul unde s-a întâmplat totul.”

Această idee – că orașul nu a fost niciodată ideal, dar nici complet pierdut – ne ajută să înțelegem și Bucureștiul de azi. Îl iubim tocmai pentru că e imperfect, dens și plin de contraste.

Bucureștiul care a vorbit în șoaptă – anii ’60

Despărțirea de București – Victor Ieronim Stoichiță

În Despărțirea de București, orașul intră în perioada postbelică. Cartea este o „povestire” scrisă la persoana întâi, despre o lume alcătuită din amintirile celor mari și din descoperirile celor mici – o lume bântuită de spaime și vorbind în șoaptă, care și-a pierdut rosturile de odinioară și încearcă să supraviețuiască „vremurilor noi” de după război.

Crâmpeie din viața cotidiană a unei familii prinse sub tăvălugul istoriei sau din frământările tinerilor care își caută un drum în viață în acele vremuri se perindă prin fața cititorului de azi.

Fragmentul despre eliberarea deținuților politici în 1964 este tulburător:

„În august 1964, orașul s-a umplut de fantome (…) Erau cei care scăpaseră din pușcării, ultimii deținuți politici (…) Mulți aveau în spate cinci, zece, chiar cincisprezece ani de închisoare.”

Este una dintre cele mai emoționante cărți despre București, pentru că arată cât de mult poate frânge istoria destinele individuale.

Bucureștiul memoriei personale

Orașul găsit în cutie – Gabriela Tabacu

Tot în zona anilor ’60, Orașul găsit în cutie de Gabriela Tabacu reconstruiește Bucureștiul prin scrisori, fotografii și amintiri de familie. Este un oraș vulnerabil, care a cunoscut mutilări și transformări, dar care a continuat să existe prin memoria celor care l-au locuit.

„Crescut în mijlocul câmpiei Bărăganului (…) Bucureștiul a fost o așezare greu de gospodărit, care a propășit încet, dând adesea înapoi ori înaintând ca melcul.”

După cum notează Tatiana Niculescu, în această carte „respiră o întreagă istorie pierdută și regăsită de memoria unei familii”.

Un oraș care se citește

Bucureștiul este un oraș pe care îl înțelegi nu doar mergând pe străzi, ci și deschizând cărțile care i-au păstrat memoria. Uneori rafinat și lucid, alteori contradictoriu, vulnerabil, excesiv sau tandru, Bucureștiul este un oraș al tuturor posibilităților – iar literatura îl surprinde poate mai bine decât orice ghid.

Selecția realizată de Librăria Humanitas Cișmigiu ne arată Bucureștiul în evoluția sa: de la capitala fanariotă la orașul interbelic, de la începutul modernității la anii tăcuți ai comunismului. 

Iar dacă ne vizitați și alegeți să petreceți câteva zile în centrul orașului, poate că experiența începe cu o carte cumpărată de la parter și citită la fereastra camerei hotelului Cișmigiu, cu bulevardul în fundal.

Pentru că Bucureștiul nu se cucerește într-un weekend.
Se descoperă, se înțelege și – uneori – se iubește, pagină cu pagină.